Mi-e dor... 1.1

                  Da, mi-e dor! Mi-e dor de tine si de clipele pe care le petreceam impreuna...mi-e dor sa ma descarc in fata ta atunci cand cineva imi strica ziua, mi-e dor de glumele noastre (proaste sau nu), mi-e dor de chicotelile fara rost pe care doar noi le intelegeam. Mi-a fost greu, insa am invatat sa traiesc fara tine, fara apelurile si mesajele primite in fiecare zi din partea ta... Am lasat sa treaca pe langa noi unul dintre cele mai importante sentimente si nici macar nu ne-am bucurat pe deplin de el. Nu regret ca te-am cunoscut, nu te regret pe tine si nu am vreun resentiment...regret doar ca nu am stiut sa ma feresc de inocenta ta "daunatoare". Cu toate astea...iti multumesc pentru clipele in care mi-ai fost alaturi si pentru vorbele tale (fie ele din suflet sau nu)... Iti multumesc pentru ca ai iesit din viata mea pentru a face loc altor oameni care sper sa fie cu mult deasupra ta. Iti multumesc ca mi-ai aratat ce fel de om sunt si ce fel de om esti.Iti multumesc pentru ca prin intermediul tau am realizat ca am 2 sau 3 prieteni adevarati si loiali...Iti multumesc pentru ca datorita tie am evoluat.
                 Poate nu mi-ai vrut raul dar nici nu ai stiut sa imi faci bine... Nu vreau sa te condamn, ba din contra, as vrea sa iti amintesti de mine peste ani si sa zambesti. Cu toate astea, ti-am fost alaturi si as fi vrut sa iti fiu in continuare, dar pentru ca sunt om si fiecare avem demnitatea noastra, nu as mai putea sa te privesc cu aceiasi ochi.
                Randurile astea sunt pentru tine, prietenul meu trecator...si pentru sufletul meu.