De multe ori, viata noastra este complicata. Eu cred ca singuri ne-o complicam...pentru ca la un moment dat, luam anumite decizii deloc potrivite pentru noi dar si pentru cei din jur, iar atunci cand ne dam seama de raul facut, suntem atat de lasi incat incercam sa gasim scuze pentru comportamentul nostru.
Trebuie sa invatam ca nu totul ni se cuvine, si ca daca un om te iarta sa fim constienti ca nu ne va ierta la infinit. Da, este omenesc sa gresim o data, dar nu mereu... De obicei, oamenii care sunt iubiti aceia sunt si cei care nu stiu sa aprecieze ceea ce au langa ei...iar oamenii care iubesc nu au decat sa duca in spate povara caracterului lor frumos si darul de a ierta.
Nu imi pot explica de ce oamenii nu invata din greseli... Am ajuns intr-o situatie in care suntem mai preocupati de ceea ce castigam si cum castigam, incat mijloacele pe care le utilizam si oamenii pe care ii ranim in tot acest proces nu conteaza. Ne lasam condusi de exemplele negative din viata noastra (si aici ma refer la oamenii care ne vor "binele"), si ajungem sa ne comportam ca niste gunoaie.
Este de inteles atunci cand comitem anumite fapte fara voia noastra, insa atunci cand suntem constienti de consecinte si totusi mergem inainte, nu mai avem scuze; fie suntem oameni fara scrupule, care nu se gandesc la cei de langa ei ci doar la propria fericire, fie suntem pur si simplu prosti. De multe ori invidia si rautatea care ne inconjoara, ajung sa fie parghiile principale care ne conduc pe piste gresite si care ne transforma in indivizi fara sentimente dar in acelasi timp slabi, cu o constiinta incarcata si cu un suflet greu si apasator.
De ce ne complacem in astfel de situatii, nu stiu...poate pentru ca este mai usor sa faci rau, decat bine. Dar trebuie sa tinem cont de faptul ca toate in viata se platesc, si ca sinceritatea si omenia sunt caracteristici definitorii pentru a te putea numi om...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu